Este puţin probabil ca astfel de scenarii, similare cu cele prezentate în filmul ştiinţifico-fantastic Gravity, să aibă loc. Dar totuşi, dacă un astronaut s-ar afla într-o astfel de situaţie, ce ar trebui să facă? Să aştepte să fie salvat (lucru foarte puţin probabil să se întâmple)? Sau să ia o pastilă care îi va aduce o moarte rapidă?
Astrofizicianul Carl Sagan pare să fie omul responsabil pentru zvonul potrivit căruia astronauţii NASA au la ei pastile pentru a se sinucide. Sagan, care a fost de două ori laureatul NASA Distinguished Public Service, a fost foarte ferm în ceea ce priveşte acest subiect.
Cu toate acestea, comandantul misiunii Apollo 13, Jim Lovell neagă cu tărie acest lucru. Lovell şi restul membrilor din echipaj, adică Jack Swigert şi Fred Haise, sunt cei care s-au confruntat cu un eveniment nefericit, o explozie a unui rezervor de oxigen ce a cauzat pierderea oxigenului din ambele rezervoare ale modulului de serviciu.
„De când cu Apollo 13, mulţi oameni m-au întrebat: «Aveaţi la bord pastile cu care să vă sinucideţi?». Nu, nu am văzut şi nici nu am auzit de aşa ceva în cei 11 ani pe care i-am petrecut ca astronaut şi director NASA”, a notat Lovell în 1975.
Gerry Griffin, un fost director al Johnson Space Center din Houston, Texas, a susţinut declaraţia lui Lovell adăugând c dacă un astronaut chiar îţi doreşte să moară, spaţiul îi oferă acestuia o mulţime de oportunităţi.
Spaţiul cosmic este la fel de eficient în acest caz ca o pastilă cu cianură, poate chiar mai bun. Expunerea la vid duce la o pierdere rapidă a conştiinţei. Apoi, moartea prin asfixiere se produce în mai puţin de 2 minute. În schimb, cianura de potasiu acţionează într-un timp de două ori mai lung şi nu asigură inconştienţa individului.
Deşi, se pare că astronauţii NASA nu au luat niciodată cu ei în spaţiu o pastilă care să le ofere şanse de a se sinucide în caz că nu se mai pot întoarce acasă, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cosmonauţii ruşi.
Alexey Leonov, primul om care a realizat o plimbare în afara navei spaţiale a avut cu el o astfel de pastilă în timpul plimbării sale scurte, de doar 12 minute din 18 martie 1965 pentru cazul în care colegul său Pavel Belyayev ar fi fost obligat să îl abandoneze în spaţiu.
Sursa: Real Clear Science